Diliul Forum

Imaginează-ți că Internetul se oprește brusc. Sistemele de plată din magazinul alimentar din cartierul tău cad. Sistemele de sănătate din spitalul regional se blochează complet. Instrumentele software pe care le folosești la serviciu, împreună cu toate informațiile pe care le conțin, dispar.

Încerci să te informezi, dar te chinui să comunici cu familia și prietenii sau să afli ultimele noutăți despre ce se întâmplă, deoarece platforme sociale sunt toate indisponibile. Așa cum cineva poate scoate din priză computerul tău, este posibil să fie oprit și sistemul la care acesta este conectat.

Acesta nu este un scenariu fantezist. Defecțiunile tehnice, atacurile cibernetice și dezastrele naturale pot scoate din funcțiune părți esențiale ale Internetului. Iar, pe măsură ce guvernul SUA formulează cereri tot mai mari față de liderii europeni, devine plauzibil să ne imaginăm că Europa ar putea pierde accesul la infrastructura digitală furnizată de firme americane, ca parte a unui proces de negociere geopolitică.

La Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat „imperativul structural” pentru Europa de a „construi o nouă formă de independență” – inclusiv în ceea ce privește capacitatea și securitatea sa tehnologică. Și, de fapt, pe întreg continentul sunt deja în curs demersuri pentru a recâștiga o parte din independența față de tehnologia americană.

Un număr mic de mari companii tehnologice cu sediul central în SUA controlează în prezent o mare parte din infrastructura globală de cloud computing, adică rețeaua mondială de servere la distanță care stochează, gestionează și procesează toate aplicațiile și datele noastre. Amazon Web Services (AWS), Microsoft Azure și Google Cloud ar deține aproximativ 70% din piața europeană, în timp ce furnizorii europeni de cloud au doar 15%.

Cercetările mele susțin ideea că dependența de câțiva furnizori globali crește vulnerabilitatea sectoarelor public și privat ale Europei – inclusiv riscul de perturbare a serviciilor de cloud computing, fie din cauze tehnice, dispute geopolitice sau activități malițioase.

Două exemple recente – ambele rezultate, aparent, din defecțiuni tehnice – au fost incidentul AWS din octombrie 2025, care a perturbat timp de mai multe ore mii de servicii, precum aplicațiile bancare, în întreaga lume, și incidentul major de la Cloudflare, două luni mai târziu, care a scos din funcțiune LinkedIn, Zoom și alte platforme de comunicare.

Impactul unei întreruperi majore de energie asupra serviciilor de cloud computing a fost demonstrat și atunci când Spania, Portugalia și o parte din sud-vestul Franței au suferit o pană masivă de curent în aprilie 2025.

Ce se întâmplă când are loc o pană digitală?
Există semne că Europa începe să trateze mai serios necesitatea unei independențe digitale sporite. În orașul de coastă Helsingborg din Suedia, de exemplu, un proiect pe durata unui an testează modul în care ar funcționa diverse servicii publice într-un scenariu de pană digitală.

Ar mai primi persoanele vârstnice rețetele medicale? Ar putea serviciile sociale să continue să ofere îngrijire și prestații tuturor locuitorilor orașului?

Acest proiect urmărește să cuantifice întreaga gamă de provocări umane, tehnice și juridice pe care le-ar crea prăbușirea serviciilor tehnice și să înțeleagă ce nivel de risc este acceptabil în fiecare sector. Scopul este de a construi un model de pregătire pentru situații de criză care să poată fi împărtășit cu alte municipalități și regiuni mai târziu în acest an.

În alte părți ale Europei, alți pionieri iau măsuri pentru a-și consolida suveranitatea digitală, renunțând treptat la dependența de marile companii tehnologice globale – în parte prin colaborare și adoptarea de software cu sursă deschisă. Această tehnologie este tratată ca un bun public digital, care poate fi mutat între diferite infrastructuri cloud și operat în condiții de suveranitate.

În nordul Germaniei, landul Schleswig-Holstein a realizat poate cea mai clară ruptură de dependența digitală. Guvernul regional a înlocuit majoritatea sistemelor sale informatice bazate pe Microsoft cu variante open-source, anulând aproape 70% dintre licențe. Obiectivul său este ca, până la sfârșitul deceniului, să folosească servicii ale marilor companii tehnologice doar în cazuri excepționale.

În Franța, Germania, Țările de Jos și Italia, guvernele investesc atât la nivel național, cât și transnațional în dezvoltarea de platforme și instrumente digitale open-source pentru chat, video și gestionarea documentelor – asemănătoare unor cărămizi Lego digitale pe care administrațiile le pot găzdui în propriile condiții.

În Suedia, un sistem similar pentru chat, video și colaborare online, dezvoltat de Agenția Națională de Asigurări, funcționează în centre de date interne, nu în cloud-uri străine. El este oferit ca serviciu autorităților publice suedeze care caută alternative digitale suverane.

Alegerile tale contează
Pentru ca Europa – și orice națiune – să poată aborda în mod real riscurile generate de o pană digitală și de colapsul serviciilor cloud, infrastructura digitală trebuie tratată cu aceeași seriozitate ca infrastructura fizică, precum porturile, drumurile și rețelele electrice.

Controlul, întreținerea și pregătirea pentru situații de criză a infrastructurii digitale ar trebui considerate responsabilități publice fundamentale, nu ceva ce poate fi externalizat către marile companii tehnologice globale, expuse influențelor externe.

Pentru a încuraja o mai mare concentrare asupra rezilienței digitale în rândul statelor membre, UE a elaborat un cadru privind suveranitatea cloud, menit să ghideze achiziția de servicii cloud – cu intenția de a păstra datele europene sub control european. Viitorul Act privind dezvoltarea cloud-ului și a inteligenței artificiale este așteptat să aducă mai multă atenție și mai multe resurse în acest domeniu.

Guvernele și companiile private ar trebui încurajate să ceară securitate, deschidere și interoperabilitate atunci când solicită oferte pentru furnizarea serviciilor cloud – nu doar prețuri scăzute. Dar, în același timp, și noi, ca indivizi, putem face o diferență prin alegerile pe care le facem.

Așa cum este recomandabil să-ți asiguri propriul acces la alimente, apă și medicamente într-o situație de criză, fii atent la serviciile pe care le folosești personal și profesional. Gândește-te unde sunt stocate e-mailurile tale, fotografiile personale și conversațiile. Cine poate avea acces la datele tale și le poate utiliza și în ce condiții? Cât de ușor pot fi ele copiate de rezervă, recuperate și transferate către un alt serviciu?

Nicio țară, cu atât mai puțin un continent, nu va fi vreodată complet independentă din punct de vedere digital și nici nu ar trebui să fie. Dar, acționând împreună, Europa poate face în așa fel încât sistemele sale digitale să rămână accesibile chiar și într-o situație de criză – așa cum se așteaptă să se întâmple și cu infrastructura sa fizică.