Comisia Europeană și-a arătat disponibilitatea de a se alătura dezbaterilor cerute de reprezentanții Europol și FBI, pentru reglementarea accesului legal la datele utilizatorilor, inclusiv atunci când sunt protejate folosind tehnologii de criptare end-to-end.
Justificată prin nevoia de adaptare la „un mediu de securitate schimbat și un peisaj geopolitic în evoluție”, inițiativa ProtectEU, așa cum a fost numită strategia aflată deocamdată la stadiul de negocieri, urmărește să ”revizuiască abordarea securității interne” în plan european și are drept scop reglementarea ”accesului legal și efectiv” la datele suspecților aflați în investigare de organismele de aplicare a legii. Iar asta include ”revizuirea abordării de securitate internă”, inclusiv pe subiectul tehnologiilor de criptare.
Printre obiectivele asumate se numără stabilirea Europol ca ”o agenție de poliție cu adevărat operațională pentru a consolida sprijinul acordat statelor membre”, ceva potențial comparabil cu FBI-ul american, cu un rol ”în investigarea cazurilor transfrontaliere, la scară largă și complexe care reprezintă o amenințare gravă la adresa securității interne a Uniunii”.
Alături de noul Europol, Comisia Europeană va ”identifica și evalua soluții tehnologice care ar permite autorităților de aplicare a legii să acceseze datele criptate într-un mod legal, protejând securitatea cibernetică și drepturile fundamentale”.
Dar în practică, identificarea unor astfel de soluții a fost mereu subiect pentru controverse aprinse și opoziție înverșunată din partea reprezentanților companiilor de tehnologie (ex. Apple), care înțeleg la modul tehnic exact cum funcționează tehnologiile de criptare, care sunt limitările, dar mai ales cât de mare este pericolul ridicat de slăbirea acestora în mod intenționat. Spre exemplu, prin includerea de mecanisme tip „ușa din spate”, care să permită reprezentanților unor autorități precum Europol să intervină pentru accesarea directă a comunicațiilor protejate. Potrivit specialiștilor Apple, includerea unui astfel de mecanism ar slăbi în mod fundamental tehnologiile de criptare moderne, același mecanism introdus pentru a facilita interceptarea cu mandat a comunicațiilor criptate fiind atacat și în cele din urma spart de către hackeri acționând în interesul grupărilor infracționale și actori statali.
Dar până la complicațiile de ordin tehnic, subiectele precum apărarea, securitatea și reglementarea accesului la informații sensibile au fost mereu tratate ca și chestiuni suverane, discutate de guvernele fiecărui stat membru. Și chiar dacă unele guverne se arată mai deschise decât altele în ce privește accesarea comunicațiilor private ale propriilor cetățeni, disponibilitatea de a deschide accesul la astfel de informații în beneficiul blocului comunitar este redusă. Iar ProtectEU tocmai asta solicită Comisiei Europene, să îmbunătățească schimbul de informații prin Capacitatea unică de analiză a informațiilor (SIAC) a UE, efectiv o structură pentru partajarea voluntară a informațiilor de către statele membre individuale, cu propria sa capacitate de analiză complet deschisă.
Potrivit unui raport trimis Comisiei Europene anul trecut de către fostul președinte al Finlandei, Sauli Niinistö, aranjamentul existent a fost „constrâns de limitări instituționale, legale și politice” și a dus la eșecul de a aborda în mod optim invazia rusă a Ucrainei.
